Nu mai țin minte exact cum de am hotărât să ajung în Bucov. Cred că a contat faptul că era aproape de București. Îmi doream să ies din casă și să văd ceva interesant.

Am ales aproape la întâmplare 2-3 locuri de pe lista de călătorii: conacul Costache Cantacuzino din Râfov (o experiență destul de neplăcută), conacul Constantin Stere din Bucov, capela Mauriciu Blank și un conac din Lupăria despre care nu am putut afla mare lucru.

Am trecut de nenumărate ori prin Bucov în ultimii 4 ani, într-o vreme treceam pe acolo cel puțin o dată la două săptămâni dar nu am mers niciodată în parc.

E un parc îngrijit, situat la limita unei zone rezidențiale. Chiar mi s-a părut haios că am trecut pe lângă un complex numit „Mica Romă” (oh și câte glume am făcut pe tema asta!).

Am rămas plăcut surprinsă de faptul că am găsit o parcare cât de cât amenajată chiar la intrarea în parc. Am remarcat aleea mărginită de statuile a zece scriitori români, alee care se termină la statuia lui Constantin Stere. De fapt, oficial, parcul se numește „Constantin Stere”.

Nu am intrat în grădina zoologică de acolo pentru că, în general, nu-mi plac grădinile zoologice și mi-aș dori ca ele să nu fi fost inventate (la fel și circurile cu animale).

M-am strecurat cu grijă printre zecile de tarabe cu mici, porumb fiert, floricele și chinezării pentru copii, tarabe atât de tipice parcurilor românești mai ales prin amestecul de cântece, fiecare tărăbar având casetofonul lui și manelistul lui preferat.

În capătul unei alei am găsit conacul muzeu. Eram singurii vizitatori. Ghidul muzeului ne-a povestit câte ceva despre fiecare cameră și despre obiectele expuse, despre povestea conacului, despre munca de restaurare și a părut foarte încântată că are doi vizitatori sâmbăta.

Am înțeles că muzeul trăiește din câteva bilete vândute pe lună și din parteneriate cu școlile din Ploiești. Probabil de aceea tariful biletului este moderat dar taxa foto este exorbitantă (25 lei un obiect, 50 lei o cameră).

Am simțit nevoia să plătesc taxa foto pentru că mi-a plăcut ce am văzut, pentru că mi s-a părut drăguță doamna care ne-a ghidat și pentru că știu că acel muzeu trebuie promovat prin orice cale posibilă. VDF_8705

VDF_8709

VDF_8710

VDF_8714

VDF_8722

VDF_8725

VDF_8728

VDF_8731

VDF_8732

VDF_8733

VDF_8734

VDF_8735

VDF_8736

VDF_8737

VDF_8738

VDF_8740

VDF_8743